Fagetul - cartier rezidential?

Astazi, am gasit intamplator o stire ce vizeaza specificul proiectului de mediu realizat anul trecut si scoate la iveaza, din nou, problema sesizata in timpul studiului si cercetarii individuale.
Asadar, postez pe pagina de internet a proiectului de mediu o stire aparuta pe citynews.ro despre Fagetul care se vrea a fi transformat intr-un cartier de blocuri.
Linkul unde puteti citi stirea este urmatorul:


http://www.citynews.ro/cluj/chestiunea-zilei-15/fagetul-transformat-in-cartier-de-blocuri-117868/

Un preview ar articolului incepe cam asa:
"O companie administrata de un american si un polonez a realizat in plan construirea unui imens cartier de blocuri exact in mijlocul unei zone protejate comunitar. Fara sa tina cont de rapoartele de specialitate care atrag atentia asupra distrugerii speciilor si habitatelor protejate, agentia de mediu a avizat favorabil proiectul companiei, profitand de o lacuna legislativa. " (citynews.ro)




Noi, cetatenii, ce facem? Stam, privim si comentam?
Consider ca solutia cea mai buna este mediatizarea acestor subiecte nu doar la nivelul presei vitruale, ci in mass-media incepand cu televiziunile si posturile Radio, pentru ca mai apoi se vor sesiza si mai mult autoritatile locale si de mediu pentru a solutiona sau gasi noi oportunitati pentru echilibrarea situatiei.
Dar pana reusim sa schimbam ceva trebuie sa ne schimbam pe noi intai asa ca... asteptam schimbarea din noi pentru a-i putea schimba mai apoi pe altii.

Concluzie

Deşi rata de creştere a populaţiei este scăzută, extinderea inexorbitabilă a perimetrului construibil este determinată de nevoia acută de spaţii adecvate pentru diverse firme private, dar şi de cererea tot mai mare de locuinţe. Acestei tendinţe i se opun multe restricţii obiective ce nu pot fi neglijate, cum ar fi cele geoecologice şi geomorfologice (dominaţia rocilor friabile, susceptibilitatea la alunecări de teren), hidrologice, naturalistice (rezervaţii naturale, zone umede, habitate ce conservă populaţii rare), estetice (pădurile naturale de foioase, lacurile), de dificultatea asigurării infrastructurii specifice (canalizare, drumuri de acces).

Din această cauză, am considerat că, planificarea urbanistică devine o sarcină extrem de dificilă, iar elaborarea unui proiect care să satisfacă toate cerinţele este practic imposibilă, motiv pentru care abordarea acestui subiect vine dintr-o perspectivă multiplă de domenii, pentru a găsii soluţii "de compromis” cât mai bune pentru dezvoltarea urbanistică durabilă a municipiului nostru.

V. Rezultatele studiilor întreprinse

Terasele fluviale şi formaţiunile deluroase pe care se întinde oraşul sunt construite din materiale sedimentare friabile (marne, argile, gresii etc.), care sunt susceptibile la alunecări de teren şi eroziune pluvială. Riscurile de ordin geomorfologic cresc odată cu panta, însă sunt amplificate de lipsa vegetaţiei forestiere şi de supraîncărcarea versanţilor cu construcţii massive.Datorită inversiunilor termice din sezonul rece, ceaţa este destul de frecventă în partea joasă a oraşului.


Direcţia predominantă a vânturilor din sectorul vestic şi canalizarea acestora pe culoarul Someşului, fac ca ceaţa să fie persistentă şi deasă doar în cartierele estice (Aurel Vlaicu, Someşeni). Mai mult, aici se acumulează şi poluanţii atmosferici proveniţi din zona industirala limitrofă şi de groapa de gunoi”fumegândă” de lângă Dezmir. Astfel, se formează un „smog” ce perturbă serios traficul aerian de pe aeroportul internaţional şi afectează sănătatea populaţiei rezidente în zona respectivă. Din această cauză, este nevoie de trasarea şi plantarea unor culoare vegetale pentru a reîmprospăta aerul şi pentru a reduce procentul poluanţilor atmosferici.

În ciuda evidentelor efecte negative pe care omul le-a avut şi le mai are asupra componentelor biotice ale mediului urban şi periurban, o serie de specii rare(unele chiar endemice) sau sensibile la poluanţi au fost semnalate în această zonă. În ultima categorie se regăsesc unii muşchi şi licheni sensibili la oxizii de sulf, care au reuşit să se menţină în marile spaţii verzi ale municipiului. Din acest punct de vedere, o situaţie alarmantă se înregistrează la rezervaţia Fanatele Clujului-Valea lui Craiu, ce se află într-un stadiu destul de avansat de degradare, precum şi Băile Someşeni.

Cele de mai sus relevă complexitatea planificării şi gestionării urbanistice în condiţiile unei abordări pluridisciplinare, în care problematica ambientală ocupă un loc central. Din perspectiva dezvoltării durabile, mediul înconjurător (abiotic şi biotic) trebuie să dobândească prioritate chiar şi în cazul aglomerărilor urbane, care, deci sunt compuse în majoritate din elemente de origine antorpică, funcţionează conform legilor generale ale ecologiei.

IV. Oraşul nostru - mai bun, nu mai mare!

Urbanismul “verde” (Green Urbanism) – Un nou concept de perspectivă

În literatura de specialitate, echilibrarea dezvoltării este un alt factor care susţine dezvoltarea ordonată şi durabilă a oraşelor. Se are în vedere crearea unui echilibru între intensitatea dezvoltării şi capacitatea de suport a teritoriului,în vederea protejării elementelor naturale.

Conceptul de “Green Urbanism” reprezintă o alternativă viabilă pentru realizarea unor oraşe atractive, armonizate cu elementele natural , în antiteză cu urbanismul comun, în care dezumanizarea, poluarea, “ruptura cu natura”, sunt elemente definitorii. Această noua manieră de abordare în planningul urban este bazată pe reîntoarcerea la natură, pe reconsiderarea modului de viaţă cotidiană, recalibrarea cerinţelor şi armonizarea activităţilor antropice cu fluxurile naturale.

Societatea contemporană este şi martora şi cauza unui fenomen extrem de periculos: mediul uman tinde să devină un mediu antiuman. Exploatarea intensivă a naturii şi extinderea mediului artificial tind să “sufoce” mediul natural şi să caracterizeze cadrul material al societăţii. Omul – în măsura în care poate fi inventiv şi constructiv – poate şi distruge ceea ce a creat, din cauza incapacităţii sale de a înţelege fenomenele în complexitatea şi globalitatea lor : pentru a-şi satisface rapid nişte interese meschine este în stare să compromită confortul şi securitatea generaţiilor viitoare.

În urma alunecărilor de teren de pe strada Donath, unde o porţiune de 30 de metri de trotuar a ajuns în Someş, şi din zona Colina, unde acum un an o bucată din drum s-a surpat şi a lăsat doar o singură bandă de acces spre zona Făget, Primaria Cluj-Napoca organizează o licitaţie pentru realizarea unui studiu geotehnic si elaborarea unui proiect de consolidare a zonelor supuse alunecărilor. Până la sfârşitul lunii octombrie, Clujul va beneficia de o hartă de risc pentru alunecările de teren frecvente în comunele Cojocna, Feleacu, Petreşti de Jos şi Recea Cristur.

Urbanizarea spontană

· polarizarea excesivă în jurul marilor oraşe a forţelor de producţie, a populaţiei, a resurselor şi energiei, care conduce la „sufocarea” activităţii şi vieţii normale a indivizilor;

· perturbaţii profunde care au loc între compartimentele funcţionale ale oraşului, defectuos amplasate, extinse şi interferate;

· neutilizarea sau utilizarea improprie a terenurilor agricole.

Consecinţele unei urbanizări spontane, în cazul de faţă, a extinderii neorganizate a Municipiului Cluj-Napoca, duce la aglomerarea populaţiei şi a funcţiilor urbane.

Progresul social implică promovarea procesului de urbanizare; urbanizarea decurge din dezvoltarea forţelor de producţie şi din concentrarea teritorială a acestora, dar nu orice fel de concentrare oglindeşte şi un progres social.