Introducere


Din nefericire societatea contemporană este martora unui fenomen deloc plăcut: mediul uman tinde să devină un mediu antiuman, toate acestea datorită exploatării intensive a naturii şi extinderii mediului artificial, fenomene care azi caracterizează cadrul material al societăţii. Astfel, scăpată de sub control, artificializarea accentuată şi haotică a mediului tinde să-l transforme într-un mediu antiuman.
Într-o omenire civilizată, în care se vorbeşte tot mai des despre dezvoltare durabilă, ecologie, protecţia patrimoniului şi eco-urbanism, pare un paradox când ne uităm în jurul nostru şi vedem cât de mult se construieşte şi ritmul rapid în care aceşti coloşi de betoane se ridică, parcă neţinând cont de nici o regulă.
În procesul de dezvoltare urbană, cauzele care au determinat agresiunea mediului construit asupra celui natural ţin fie de lipsa sistematizării, fie de sistematizarea necorespunzătoare, de dezvoltarea haotică a oraşului şi supraextinderea sa teritorială, cu superconcentrarea urbană, ca factor de aglomerare. Aceste cauze au afectat scopul oraşului: acela de a oferi condiţii superioare de viaţă, confort şi protecţie. În principiu, nu urbanizarea în sine constituie sursa principală a degradării mediului urban, ci modul necontrolat în care aceasta are loc.
Putinele studii efectuate in mediul urban, mediu care adaposteste astazi peste doua treimi din populatia continentului European, au evidentiat faptul ca orasul este si trebuie privit ca un tip particular de ecosistem.
Sintetizant particularitatile acestui “ecosistem urban”, urmand caracteristicile abordate in cadrul ecosistemelor naturale, ar putea fi sibliniate urmatoarele trasaturi:
1) arealul ocupat de oras se maresti in ritm accelerat, in detrimintul suprafetelor ocupate de ecosisteme naturale si ale spatiului rural traditional
2) cresterea demografica in orase este determinate in principal de imigratiile masive si mai putin de sporul natural
3) ciclurile biogeochimice sunt incomplete si intergereaza, foarte frecvent, cu o serie de noxe, fapt ce diminueaza parametrii calitativi ai mediului inconjurator
4) biodiversitatea este scazuta, mediul urban favorizand organismele antorpofile si pe cele capabile de a-si schimba comportamentul normal, natural, intr-unul de tip “urbanofil”
5) retelele trofice sunt mult simplificate, lanturile trofice sunt scurte si cu mari pierderi ale dandamentului energetic
6) influenta orasului se resimte puternic in zona periurbana si, cu intensitati apreciabile, la mari distante, in ambele situatii intr-o maniera distructiva(de crestere a entropiei)
7) autoreglarea este inlocuita printr-un reglaj artificial, directionat de un nucleu restrans de personae din aparatul administratiei locale
Dezvoltarea durabila urmareste, in final, sa amortizeze legile socio-economice cu celeecologice, care au fost verificate pe parcursul a mai multor zeci de milenii. In acelasi timp, dezvoltarea durabila priveste, intr-o perspective pe termen lung, armonizarea intereselor generatiei actuale, cu cele ale generatiilor viitoare.