III. Importanţa “Culoarului” Someşului Mic pentru structura urbană

Prin această sintagmă înţelegem valea râului Someşul Mic la nivelul primei şi parţial al celei de-a două terase, incluzându-se însă şi traseul Canalului Morii, în realitate un braţ al Someşului
Dar, în aria delimitată geografic, mai trebuie adăugate şi spaţiile adiacente solicitate de funcţiile ce îi revin râului în cadrul complexului multifuncţional urban: utilitară, sano-genetică, de agreement, ambiental-urbanistică. Această axă SV-NE, sau simplificat V-E, ce o voi denumi în continuare “Culoarul”. Prin preluarea acestui cumul de funcţii, ce reflectă mai ales rolul de prespectivă consider că orice politică urbană nu poate neglija întregul potenţial al “Culoarului”, spre binele colectivităţii de azi şi de mâine.
Situat în Podisul Transilvaniei, ce funcţionează ca o depresiune, municipiul intră sub impactul consecinţelor ce decurg: lipsa curenţilor puternici şi frecvenţa inversiunilor termice, fenomene acuzate şi de configuraţia reliefului (vale îngustă) şi a cadrului construit. În acest context, poluarea atmosferică cu emisii de pulberi şi gaze nocive, a creat zone de risc la est şi sud-est de sursele poluante. Totuşi, situarea unităţilor economice poluante concentrate la nord de calea ferată, atenuează pericolul pentru zonele rezidenţiale învecinate. Relativ la potenţialul de diminuare a poluării cu pulberi şi gaze ce l-ar oferi “Culoarul”, dacă ar beneficia în vecinătate de masive plantate, ca şi cel de a participa la epurarea microbiană şi protecţia împotriva zgomotelor. Din această cauză, plantarea de cordoane forestiere, cu rol antipoluant, antierozional, edafic, ambiental, recreativ, dar şi cu rol de izofone de-a lungul culoarului, în special în partea de est a oraşului ar permite extinderea acestuia la standarde ridicate de viaţă, oferind viitorilor locuitori o valoare a calităţii mediului mai ridicată, la care se adaugă zona potrivită pentru construirea noilor cartiere şi locuinţe.