Fagetul - cartier rezidential?

Astazi, am gasit intamplator o stire ce vizeaza specificul proiectului de mediu realizat anul trecut si scoate la iveaza, din nou, problema sesizata in timpul studiului si cercetarii individuale.
Asadar, postez pe pagina de internet a proiectului de mediu o stire aparuta pe citynews.ro despre Fagetul care se vrea a fi transformat intr-un cartier de blocuri.
Linkul unde puteti citi stirea este urmatorul:


http://www.citynews.ro/cluj/chestiunea-zilei-15/fagetul-transformat-in-cartier-de-blocuri-117868/

Un preview ar articolului incepe cam asa:
"O companie administrata de un american si un polonez a realizat in plan construirea unui imens cartier de blocuri exact in mijlocul unei zone protejate comunitar. Fara sa tina cont de rapoartele de specialitate care atrag atentia asupra distrugerii speciilor si habitatelor protejate, agentia de mediu a avizat favorabil proiectul companiei, profitand de o lacuna legislativa. " (citynews.ro)




Noi, cetatenii, ce facem? Stam, privim si comentam?
Consider ca solutia cea mai buna este mediatizarea acestor subiecte nu doar la nivelul presei vitruale, ci in mass-media incepand cu televiziunile si posturile Radio, pentru ca mai apoi se vor sesiza si mai mult autoritatile locale si de mediu pentru a solutiona sau gasi noi oportunitati pentru echilibrarea situatiei.
Dar pana reusim sa schimbam ceva trebuie sa ne schimbam pe noi intai asa ca... asteptam schimbarea din noi pentru a-i putea schimba mai apoi pe altii.

V. Rezultatele studiilor întreprinse

Terasele fluviale şi formaţiunile deluroase pe care se întinde oraşul sunt construite din materiale sedimentare friabile (marne, argile, gresii etc.), care sunt susceptibile la alunecări de teren şi eroziune pluvială. Riscurile de ordin geomorfologic cresc odată cu panta, însă sunt amplificate de lipsa vegetaţiei forestiere şi de supraîncărcarea versanţilor cu construcţii massive.Datorită inversiunilor termice din sezonul rece, ceaţa este destul de frecventă în partea joasă a oraşului.


Direcţia predominantă a vânturilor din sectorul vestic şi canalizarea acestora pe culoarul Someşului, fac ca ceaţa să fie persistentă şi deasă doar în cartierele estice (Aurel Vlaicu, Someşeni). Mai mult, aici se acumulează şi poluanţii atmosferici proveniţi din zona industirala limitrofă şi de groapa de gunoi”fumegândă” de lângă Dezmir. Astfel, se formează un „smog” ce perturbă serios traficul aerian de pe aeroportul internaţional şi afectează sănătatea populaţiei rezidente în zona respectivă. Din această cauză, este nevoie de trasarea şi plantarea unor culoare vegetale pentru a reîmprospăta aerul şi pentru a reduce procentul poluanţilor atmosferici.

În ciuda evidentelor efecte negative pe care omul le-a avut şi le mai are asupra componentelor biotice ale mediului urban şi periurban, o serie de specii rare(unele chiar endemice) sau sensibile la poluanţi au fost semnalate în această zonă. În ultima categorie se regăsesc unii muşchi şi licheni sensibili la oxizii de sulf, care au reuşit să se menţină în marile spaţii verzi ale municipiului. Din acest punct de vedere, o situaţie alarmantă se înregistrează la rezervaţia Fanatele Clujului-Valea lui Craiu, ce se află într-un stadiu destul de avansat de degradare, precum şi Băile Someşeni.

Cele de mai sus relevă complexitatea planificării şi gestionării urbanistice în condiţiile unei abordări pluridisciplinare, în care problematica ambientală ocupă un loc central. Din perspectiva dezvoltării durabile, mediul înconjurător (abiotic şi biotic) trebuie să dobândească prioritate chiar şi în cazul aglomerărilor urbane, care, deci sunt compuse în majoritate din elemente de origine antorpică, funcţionează conform legilor generale ale ecologiei.