Fagetul - cartier rezidential?

Astazi, am gasit intamplator o stire ce vizeaza specificul proiectului de mediu realizat anul trecut si scoate la iveaza, din nou, problema sesizata in timpul studiului si cercetarii individuale.
Asadar, postez pe pagina de internet a proiectului de mediu o stire aparuta pe citynews.ro despre Fagetul care se vrea a fi transformat intr-un cartier de blocuri.
Linkul unde puteti citi stirea este urmatorul:


http://www.citynews.ro/cluj/chestiunea-zilei-15/fagetul-transformat-in-cartier-de-blocuri-117868/

Un preview ar articolului incepe cam asa:
"O companie administrata de un american si un polonez a realizat in plan construirea unui imens cartier de blocuri exact in mijlocul unei zone protejate comunitar. Fara sa tina cont de rapoartele de specialitate care atrag atentia asupra distrugerii speciilor si habitatelor protejate, agentia de mediu a avizat favorabil proiectul companiei, profitand de o lacuna legislativa. " (citynews.ro)




Noi, cetatenii, ce facem? Stam, privim si comentam?
Consider ca solutia cea mai buna este mediatizarea acestor subiecte nu doar la nivelul presei vitruale, ci in mass-media incepand cu televiziunile si posturile Radio, pentru ca mai apoi se vor sesiza si mai mult autoritatile locale si de mediu pentru a solutiona sau gasi noi oportunitati pentru echilibrarea situatiei.
Dar pana reusim sa schimbam ceva trebuie sa ne schimbam pe noi intai asa ca... asteptam schimbarea din noi pentru a-i putea schimba mai apoi pe altii.

IV. Oraşul nostru - mai bun, nu mai mare!

Urbanismul “verde” (Green Urbanism) – Un nou concept de perspectivă

În literatura de specialitate, echilibrarea dezvoltării este un alt factor care susţine dezvoltarea ordonată şi durabilă a oraşelor. Se are în vedere crearea unui echilibru între intensitatea dezvoltării şi capacitatea de suport a teritoriului,în vederea protejării elementelor naturale.

Conceptul de “Green Urbanism” reprezintă o alternativă viabilă pentru realizarea unor oraşe atractive, armonizate cu elementele natural , în antiteză cu urbanismul comun, în care dezumanizarea, poluarea, “ruptura cu natura”, sunt elemente definitorii. Această noua manieră de abordare în planningul urban este bazată pe reîntoarcerea la natură, pe reconsiderarea modului de viaţă cotidiană, recalibrarea cerinţelor şi armonizarea activităţilor antropice cu fluxurile naturale.

Societatea contemporană este şi martora şi cauza unui fenomen extrem de periculos: mediul uman tinde să devină un mediu antiuman. Exploatarea intensivă a naturii şi extinderea mediului artificial tind să “sufoce” mediul natural şi să caracterizeze cadrul material al societăţii. Omul – în măsura în care poate fi inventiv şi constructiv – poate şi distruge ceea ce a creat, din cauza incapacităţii sale de a înţelege fenomenele în complexitatea şi globalitatea lor : pentru a-şi satisface rapid nişte interese meschine este în stare să compromită confortul şi securitatea generaţiilor viitoare.

În urma alunecărilor de teren de pe strada Donath, unde o porţiune de 30 de metri de trotuar a ajuns în Someş, şi din zona Colina, unde acum un an o bucată din drum s-a surpat şi a lăsat doar o singură bandă de acces spre zona Făget, Primaria Cluj-Napoca organizează o licitaţie pentru realizarea unui studiu geotehnic si elaborarea unui proiect de consolidare a zonelor supuse alunecărilor. Până la sfârşitul lunii octombrie, Clujul va beneficia de o hartă de risc pentru alunecările de teren frecvente în comunele Cojocna, Feleacu, Petreşti de Jos şi Recea Cristur.

Urbanizarea spontană

· polarizarea excesivă în jurul marilor oraşe a forţelor de producţie, a populaţiei, a resurselor şi energiei, care conduce la „sufocarea” activităţii şi vieţii normale a indivizilor;

· perturbaţii profunde care au loc între compartimentele funcţionale ale oraşului, defectuos amplasate, extinse şi interferate;

· neutilizarea sau utilizarea improprie a terenurilor agricole.

Consecinţele unei urbanizări spontane, în cazul de faţă, a extinderii neorganizate a Municipiului Cluj-Napoca, duce la aglomerarea populaţiei şi a funcţiilor urbane.

Progresul social implică promovarea procesului de urbanizare; urbanizarea decurge din dezvoltarea forţelor de producţie şi din concentrarea teritorială a acestora, dar nu orice fel de concentrare oglindeşte şi un progres social.