III. Importanţa “Culoarului” Someşului Mic pentru structura urbană

Prin această sintagmă înţelegem valea râului Someşul Mic la nivelul primei şi parţial al celei de-a două terase, incluzându-se însă şi traseul Canalului Morii, în realitate un braţ al Someşului
Dar, în aria delimitată geografic, mai trebuie adăugate şi spaţiile adiacente solicitate de funcţiile ce îi revin râului în cadrul complexului multifuncţional urban: utilitară, sano-genetică, de agreement, ambiental-urbanistică. Această axă SV-NE, sau simplificat V-E, ce o voi denumi în continuare “Culoarul”. Prin preluarea acestui cumul de funcţii, ce reflectă mai ales rolul de prespectivă consider că orice politică urbană nu poate neglija întregul potenţial al “Culoarului”, spre binele colectivităţii de azi şi de mâine.
Situat în Podisul Transilvaniei, ce funcţionează ca o depresiune, municipiul intră sub impactul consecinţelor ce decurg: lipsa curenţilor puternici şi frecvenţa inversiunilor termice, fenomene acuzate şi de configuraţia reliefului (vale îngustă) şi a cadrului construit. În acest context, poluarea atmosferică cu emisii de pulberi şi gaze nocive, a creat zone de risc la est şi sud-est de sursele poluante. Totuşi, situarea unităţilor economice poluante concentrate la nord de calea ferată, atenuează pericolul pentru zonele rezidenţiale învecinate. Relativ la potenţialul de diminuare a poluării cu pulberi şi gaze ce l-ar oferi “Culoarul”, dacă ar beneficia în vecinătate de masive plantate, ca şi cel de a participa la epurarea microbiană şi protecţia împotriva zgomotelor. Din această cauză, plantarea de cordoane forestiere, cu rol antipoluant, antierozional, edafic, ambiental, recreativ, dar şi cu rol de izofone de-a lungul culoarului, în special în partea de est a oraşului ar permite extinderea acestuia la standarde ridicate de viaţă, oferind viitorilor locuitori o valoare a calităţii mediului mai ridicată, la care se adaugă zona potrivită pentru construirea noilor cartiere şi locuinţe.

Punctele cele mai importante ale proiectului, rezultate, solutii

Punctele cele mai importante ale proiectului: Cercetarea pe teren care va duce la descoperirea arealelor ce sunt expuse unor procese erozionale, de degradare sau poluare a mediului, datorita extinderii neorganizate a infrastructurii urbane, in special datorita masurilor de portejare a mediului ce nu au fost luate dupa construirea si extinderea extravilanului. Puncte de observatie/cercetare ce ilustreaza fidel probleme de mediu si eventualele solutii propuse ameliorarii lor: Iesirea din oras, spre Floresti(E60), extinderea orasului si a comunei Floresti cu impact negativ asupra mediului prin inlocuirea si disparitia vegetatiei initiale, modificarea profilului solului, aparitia reliefului antropic in arealul ecosistemelor fragile, poluarea solului prin decopertare sau depozitarea unor poluanti solizi la suprafata stratului superior de sol, poluarea apelor cu poluanti solizi si chimici proveniti de la constuctii. Iesirea din oras, spre Turda(E60), cercetare zona verde a orasului – Padurea Faget + Sf. Ion. Iesirea din oras, spre Satu Mare, extinderea neorganizata a orasului in apropierea Comunei Baciu + Padurea Hoia.

Rezultatele(descoperirile) intregului proiect: Amdescoperit zone in care e nevoie de prevenirea unor procese geomorfologice pentru a nu afecta constructiile ce s-au ridicat in zone cu risc major de producere a proceselor erozionale. Unele ecosisteme sunt schimbate in totalitate de prezenta reliefului antropic in orizontul local al Municipiului. Fragmentarea padurii, apropierea constructiilor de acest ecosistem complex, care poate duce la scaderea biodiversitatii plantelor.

Implicatiile si solutiile propuse prin lucrare: Implicarea in sesizarea acestei probleme de mediu in calitate de cetateni ai Municipiului Cluj-Napoca, urmarind sa ne dezvoltam un spirit civic, prin implicarea in proiecte ce vizeaza imbunatatirea calitatii si standardelor ambientale ale orasului, aspectului vizibil, peisagistic, cat si al celui geoecologic, prin cautarea unor solutii pentru refacerea ecosistemelor degradate sau pentru aplicarea unor metode ce vor stopa degradarea lor(plantarea de copaci pentru a mentine stratul superior de sol si pentru a creste calitatea aerului, necesitatea plantarii unei perdele de copaci cu rol de izofone, dar si pentru a aduce un plus calitatii ambientale a zonelor nou construite, stoparea constructiilor in zonele vulnerabile unde riscul de producere al proceselor geomorfologice este mediu sau mare, sesizarea autoritatilor locale pentru demararea unor proiecte de refacere a ecosistemelor ce incep a se degradeze, dar si pentru stoparea eroziunii solului in zonele in care aceasta este intensiva, etc.). Promovarea proiectului in liceul in care studiez, implicarea unor colegi in realizarea graficelor si realizarea colajelor de poze, impartirea de fluturaje cu numele proiectului alaturi de o poza sugestiva cu extinderea orasului, chestionare prin care am incercat sa aflu parerea elevilor si nu numai in legatura cu tema aleasa. Gândind în perspectivele viitoarei aglomeraţii Gilău, Cluj-Napoca, Apahida, Culoarul Somesului ar putea deveni axa-liant a noilor componente urbane.