V. Rezultatele studiilor întreprinse

Terasele fluviale şi formaţiunile deluroase pe care se întinde oraşul sunt construite din materiale sedimentare friabile (marne, argile, gresii etc.), care sunt susceptibile la alunecări de teren şi eroziune pluvială. Riscurile de ordin geomorfologic cresc odată cu panta, însă sunt amplificate de lipsa vegetaţiei forestiere şi de supraîncărcarea versanţilor cu construcţii massive.Datorită inversiunilor termice din sezonul rece, ceaţa este destul de frecventă în partea joasă a oraşului.


Direcţia predominantă a vânturilor din sectorul vestic şi canalizarea acestora pe culoarul Someşului, fac ca ceaţa să fie persistentă şi deasă doar în cartierele estice (Aurel Vlaicu, Someşeni). Mai mult, aici se acumulează şi poluanţii atmosferici proveniţi din zona industirala limitrofă şi de groapa de gunoi”fumegândă” de lângă Dezmir. Astfel, se formează un „smog” ce perturbă serios traficul aerian de pe aeroportul internaţional şi afectează sănătatea populaţiei rezidente în zona respectivă. Din această cauză, este nevoie de trasarea şi plantarea unor culoare vegetale pentru a reîmprospăta aerul şi pentru a reduce procentul poluanţilor atmosferici.

În ciuda evidentelor efecte negative pe care omul le-a avut şi le mai are asupra componentelor biotice ale mediului urban şi periurban, o serie de specii rare(unele chiar endemice) sau sensibile la poluanţi au fost semnalate în această zonă. În ultima categorie se regăsesc unii muşchi şi licheni sensibili la oxizii de sulf, care au reuşit să se menţină în marile spaţii verzi ale municipiului. Din acest punct de vedere, o situaţie alarmantă se înregistrează la rezervaţia Fanatele Clujului-Valea lui Craiu, ce se află într-un stadiu destul de avansat de degradare, precum şi Băile Someşeni.

Cele de mai sus relevă complexitatea planificării şi gestionării urbanistice în condiţiile unei abordări pluridisciplinare, în care problematica ambientală ocupă un loc central. Din perspectiva dezvoltării durabile, mediul înconjurător (abiotic şi biotic) trebuie să dobândească prioritate chiar şi în cazul aglomerărilor urbane, care, deci sunt compuse în majoritate din elemente de origine antorpică, funcţionează conform legilor generale ale ecologiei.

Punctele cele mai importante ale proiectului, rezultate, solutii

Punctele cele mai importante ale proiectului: Cercetarea pe teren care va duce la descoperirea arealelor ce sunt expuse unor procese erozionale, de degradare sau poluare a mediului, datorita extinderii neorganizate a infrastructurii urbane, in special datorita masurilor de portejare a mediului ce nu au fost luate dupa construirea si extinderea extravilanului. Puncte de observatie/cercetare ce ilustreaza fidel probleme de mediu si eventualele solutii propuse ameliorarii lor: Iesirea din oras, spre Floresti(E60), extinderea orasului si a comunei Floresti cu impact negativ asupra mediului prin inlocuirea si disparitia vegetatiei initiale, modificarea profilului solului, aparitia reliefului antropic in arealul ecosistemelor fragile, poluarea solului prin decopertare sau depozitarea unor poluanti solizi la suprafata stratului superior de sol, poluarea apelor cu poluanti solizi si chimici proveniti de la constuctii. Iesirea din oras, spre Turda(E60), cercetare zona verde a orasului – Padurea Faget + Sf. Ion. Iesirea din oras, spre Satu Mare, extinderea neorganizata a orasului in apropierea Comunei Baciu + Padurea Hoia.

Rezultatele(descoperirile) intregului proiect: Amdescoperit zone in care e nevoie de prevenirea unor procese geomorfologice pentru a nu afecta constructiile ce s-au ridicat in zone cu risc major de producere a proceselor erozionale. Unele ecosisteme sunt schimbate in totalitate de prezenta reliefului antropic in orizontul local al Municipiului. Fragmentarea padurii, apropierea constructiilor de acest ecosistem complex, care poate duce la scaderea biodiversitatii plantelor.

Implicatiile si solutiile propuse prin lucrare: Implicarea in sesizarea acestei probleme de mediu in calitate de cetateni ai Municipiului Cluj-Napoca, urmarind sa ne dezvoltam un spirit civic, prin implicarea in proiecte ce vizeaza imbunatatirea calitatii si standardelor ambientale ale orasului, aspectului vizibil, peisagistic, cat si al celui geoecologic, prin cautarea unor solutii pentru refacerea ecosistemelor degradate sau pentru aplicarea unor metode ce vor stopa degradarea lor(plantarea de copaci pentru a mentine stratul superior de sol si pentru a creste calitatea aerului, necesitatea plantarii unei perdele de copaci cu rol de izofone, dar si pentru a aduce un plus calitatii ambientale a zonelor nou construite, stoparea constructiilor in zonele vulnerabile unde riscul de producere al proceselor geomorfologice este mediu sau mare, sesizarea autoritatilor locale pentru demararea unor proiecte de refacere a ecosistemelor ce incep a se degradeze, dar si pentru stoparea eroziunii solului in zonele in care aceasta este intensiva, etc.). Promovarea proiectului in liceul in care studiez, implicarea unor colegi in realizarea graficelor si realizarea colajelor de poze, impartirea de fluturaje cu numele proiectului alaturi de o poza sugestiva cu extinderea orasului, chestionare prin care am incercat sa aflu parerea elevilor si nu numai in legatura cu tema aleasa. Gândind în perspectivele viitoarei aglomeraţii Gilău, Cluj-Napoca, Apahida, Culoarul Somesului ar putea deveni axa-liant a noilor componente urbane.